S-o facem !
Fericită. Tristă.
Deschiși. Închiși.
Da, da. Nu, nu.
Am reușit !
Micuții mei ponei
Mă întrebam ce e prietenia
Până ați împărțit cu mine magia !
Aventurează-te, distrează-te !
Fii bun, fii puternic !
Să fii darnic e ușor !
Magia apare în zbor !
Micuții mei ponei
Suntem cei mai buni prieteni !
Bună dimineața, Daisy Jo !
Ai venit să iei niște prăjiturele ?
Da, Rozalia, parcă nu știi...
Dna Prăjitură tocmai le-a făcut
pe preferatele tale cu făină de orez.
Sună delicios !
Trandafina, liliacul tău
e și mai frumos anul acesta.
Sigur vei câștiga din nou
expoziția de flori.
- Mulțumesc, Rozalia. Vrei unul ?
- Bineînțeles.
Arăți bine, domnule Legăniciu.
Și porți papionul meu preferat.
Dră Rozalia, mă simt flatat.
- La mulți ani, Zâmbețel !
- Mulțumesc, Rozalia.
La mulți ani cu o întârziere
de o zi, Zecora !
Ce mod frumos de a saluta,
dră Rozalia !
La mulți ani, Matilda...
...peste 132 de zile !
Rozalia, cum de ții minte
totul despre toți poneii ?
Pentru că sunt prietenă cu toți poneii
și îmi place să-mi văd
prietenii zâmbind.
Numele meu este Rozalia !
Bună !
Și sunt aici să-ți spun
Ce mai faci ?
Că te voi face să zâmbești
Și-ți voi lumina ziua !
Nu mai contează acum
Care-i treaba ?
Dacă ești trist sau îngândurat
Ce faci ?
Pentru că îmi înveselesc prietenii
Asta face Rozalia !
Pentru că îmi place să te fac
să zâmbești
Da, îmi place !
Îmi umple inima cu soare !
Da, o umple !
Pentru că nu îmi trebuie
decât un zâmbet
De la prietenii mei fericiți !
Vreau să-ți văd zâmbetul ștrengăresc
Grozav !
Vreau să te văd radiind
Foarte tare !
Colțurile gurii în sus
A fost mereu visul Rozaliei !
Bate copita !
Dar dacă ești îngrijorat
Și ești încruntat
Îmi voi da silința să fac tot ce pot
Să întorc încruntarea invers !
Pentru că îmi place să te fac
să zâmbești !
Da, îmi place !
Zâmbetul până la urechi
Hai să-l vedem !
Arată-mi un zâmbet
Și mă vei umple de bucurie !
E adevărat
Unele zile sunt întunecate și triste
Și poate că ești supărat
Dar Rozalia va fi lângă tine
Să-ți arate că totul poate fi bine !
Un singur lucru mă face fericită
Și îmi face viața frumoasă
Și acesta e să-i fac pe prietenii mei
să zâmbească !
Sunt foarte fericită
Zâmbetul tău mă umple cu bucurie
Ofer un zâmbet, primesc un zâmbet
Și asta e special pentru mine
Pentru că îmi place să te văd fericit !
Da, îmi place !
Ce mai pot spune
Ca să te fac să vezi că-mi place ?
Sunt fericită când te văd radiind !
Da, mereu îmi face ziua frumoasă
Haideți, toți poneii, zâmbiți !
Umpleți-mi inima cu raze de soare !
Tot ce am nevoie e un zâmbet
De la prietenii mei fericiți
Haideți, toți poneii, zâmbiți !
Umpleți-mi inima cu raze de soare !
Tot ce am nevoie e un zâmbet
De la prietenii mei fericiți !
Cadoul perfect pentru mine
Este un zâmbet de un kilometru !
Zâmbește, ca să mă faci fericită !
Haideți, zâmbiți !
- Nu te-am mai văzut vreodată.
- Copilă, ești mai deșteptă decât pari.
Mulțumesc. Eu sunt Rozalia.
Tu cum te numești ?
"Îi aparține lui MC". Bănuiesc
că "M" vine de la Măgărilă.
- Ești foarte isteață.
- Dar de la ce vine "C" ?
Calvin ? Calhoun ? Caleb ?
Carl ? Carmine ?
Carlo ? Charlie ? Chester ? Chico ?
Claudio ? Cletus ?
Clifford ? Conroy ? Cornelius ?
Cortez ?
- Caricaturilă ! E Caricaturilă, bine ?
- Și celălalt nume ?
- Caricaturilă.
- Poftim ?
- Caricaturilă.
- Încă o dată !
Caricaturilă.
Deci tu ești Măgărilă Caricaturilă.
Tu ești Măgărilă Caricaturilă.
Abia te-am cunoscut
Dar ești prieten deja cu Rozalia !
Haide, Caricaturilă, arată-mi un zâmbet !
Nimeni nu-mi spune Caricaturilă !
Ce s-a întâmplat ?
Cunosc pe cineva nou. Bifat.
Mă prezint. Bifat.
Inventez și cânt un cântec. Bifat.
Devenim prieteni pe loc. Nebifat.
Nu înțeleg. Cum poate un ponei să nu
se împrietenească pe loc cu mine ?
Am spus ceva greșit ?
Am cântat ceva greșit ?
Nu e timp de învinovățit, Rozalia !
E un ponei nou în oraș
și trebuie să-l cucerești.
Încearcă totul pentru a-l face
pe Măgărilă să zâmbească
și să fie prietenul tău. Bifat.
Ca să obții prietenia lui Măgărilă,
va trebui să dai tot ce poți mai bun.
La treabă !
Ce mai faci, Măgărilă Caricaturilă ?
Te muți în Orașul Poneilor,
Măgărilă ?
Cum ți-ai dat seama, copile ?
Căruța plină de chestii, poate ?
Mi-ar face plăcere să fiu ghidul tău.
Măcar atât poate să facă un prieten.
Ascultă, copile, am călătorit
toată viața prin Ecvestria
și mi-am făcut mulți prieteni.
Nu mai am nevoie de unul.
Dumnezeule, eu nu o să am vreodată
prea mulți prieteni !
Atunci de ce nu te duci
să-ți mai faci unii ?
Dar de ce să mă duc când pot să stau
și să mă împrietenesc cu tine ?
- Uite, copile...
- Măgărilă, poți să-mi spui Rozalia !
Așa îmi spun toți prietenii.
Uite, copile, am venit în Orașul Poneilor
pentru pace și liniște și intimitate.
Să fiu singur cu amintirile mele.
Nu vreau decât să ajung la noua mea
casă și să-mi despachetez lucrurile.
- Ce face chestia asta ?
- Nu atinge aia !
Ce e asta ?
- Te rog, nu !
- Uită-te la asta !
- Dă-ți copitele jos din căruța mea !
- Bine, Măgărilă !
Promit că nu-ți mai ating căruța.
Am căruța mea.
O folosesc pentru
a întâmpina nou-veniții.
Cine ar fi ghicit ?
Poate putem fi prieteni de căruță.
Trebuie măcar să mă lași
să-ți urez bun venit.
- Hai să terminăm cu asta !
- Așa te vreau.
Bun venit, îți urez bun venit !
Bun venit ! Ce mai faci ?
Bun venit !
Eu spun hip, hip, ura !
Bun venit în Orașul Poneilor !
Așteaptă !
Nu !
Prostuța de mine !
Cred că am pus confetti în cuptor
și prăjitura în tunul de confetti.
Din nou.
Dar tot e delicioasă.
Gustă și tu, Măgărilă,
sunt sigură că te va face să zâmbești !
- Unde e ?
- Unde e ce ?
Păianjen ! Un păianjen mare și păros !
Oprește-te !
Era peruca ta ?
Pot s-o repar.
Are cineva un moț ?
Moț ?
Măgarul ăsta e chel !
Ce e atât de haios ?
Asta e o treabă serioasă.
Măgărilă are nevoie de o perucă nouă
pentru a-și acoperi capul fără păr.
Mi-a ajuns !
Îl pierzi, Rozalia. Stai, Măgărilă !
Te rog, lasă-mă să mă revanșez...
- Nu !
- Te rog...
Doamnelor, asta e o urgență spa.
Măgărilă are nevoie de ajutor.
Bună, Măgărilă !
Am un cadou pentru tine.
- Tratamentul spa a fost de ajuns.
- Nu va exploda, promit. Deschide-l !
E un moț nou. Am rugat-o
pe prietena mea, Prețioasa, să-l facă.
L-a numit "Vaporul Viselor".
E superb. Mulțumesc, copile...
Începe să se încălzească,
dar încă niciun zâmbet.
- Hei, ce faci aici, bătrâne prieten ?
- Ce ți se pare că fac ?
Ți-ai scos vechiturile la vânzare.
Îți dau două bani pentru asta.
Nu vând, copile. Desfac bagajele.
- De ce nu ai spus așa ?
- Credeam că am făcut-o.
Asta e foarte frumoasă. De unde o ai ?
Calhattan. Acum pune-o jos cu grijă !
- Serios ? Ce ai făcut acolo ?
- Încercam să găsesc un prieten.
Încerc mereu să-mi găsesc prieteni,
iar azi te-am găsit pe tine.
- Vezi ce bine mă pricep la asta ?
- Acesta era un prieten special.
- Ca mine ?
- Nu, tu ești extraspecială, copile.
Da ! Am reușit !
Unde ai găsit asta, Măgărilă ?
- Iapădelphia.
- E groaznic de frumoasă.
Da, ea era. Adică a fost.
Am vrut să spun că este.
Acum pune-o jos !
Oare de unde are Măgărilă asta ?
Ia uită-te la asta !
Măgărilă, pot să te întreb despre...
- Nu !
- Ce ai spus ? Ce ai făcut ?
- Poftim. E mai bine ?
- Nu, nu e mai bine ! E mai udă !
- Îmi pare rău, Măgărilă.
- Îți pare rău. Atunci e totul în regulă.
- Este ?
- Nu, nu este.
Ascultă-mă, copile.
Nu voi fi niciodată prietenul tău.
- Niciodată sau niciodată, niciodată ?
- Niciodată, niciodată, niciodată !
De trei ori niciodată.
Asta înseamnă niciodată.
Nu pot să cred. Măgărilă a spus
că nu va fi niciodată prietenul meu.
- A fost oribil.
- Știu că e greu pentru tine, Rozalia.
Pentru că tu ești prietenă
cu toți poneii.
Dar trebuie să accepți
că acest Măgărilă va fi o excepție.
Nu vrea să fie deranjat.
Da, nu vrea să fie deranjat
de bufoneriile tale.
- Curcubeu !
- Nu, e în regulă, Amurg.
Înțeleg ce spui. Ce spuneți amândoi.
Și cred că trebuie să-l las
în pace pe Măgărilă.
Imediat după ce-mi acceptă scuzele.
- Măgărilă !
- Nu ! Lasă-mă-n pace !
Așteaptă !
Înțeleg că nu vrei să fii prietenul meu.
- Nu, nu vreau.
- Așa că vreau doar să-mi cer scuze.
- Bine, ți-ai cerut.
- Dar îmi accepți scuzele ?
Nu !
Măgărilă, te rog să-mi accepți scuzele.
- Te rog !
- Nu !
Dar îmi pare foarte, foarte...
...foarte, foarte...
...foarte...
...foarte...
...rău !
Măgărilă, te rog să-mi accepți scuzele !
Aș face orice să mă revanșez
față de tine.
Dar nu poți să faci nimic.
Mi-ai stricat cartea.
Mi-ai distrus tot ce îmi amintește de ea.
- Ea ? Ea cine ? Prietena specială ?
- Pleacă, Rozalia !
Măgărilă, tot eu sunt.
Înțeleg că nu vrei să fii prietenul meu,
că nu vrei să-mi accepți scuzele.
Înainte să te las în pace
pentru totdeauna,
trebuie să încerc ceva, ca să mă
revanșez pentru că ți-am stricat cartea.
Nu vreau, copile.
Orice vrei să faci, cu siguranță
va duce la un dezastru.
Pe toți zeii, chiar că ești supărăcios !
Nu se poate. Chiar ești tu ?
- Se poate. Și chiar sunt.
- Matilda ? Dar cum ?
Rozalia.
Dar nu ți-am spus niciodată
despre ea.
Nu a trebuit să-mi spui.
Am adunat unu și cu unu,
iar rezultatul a fost Matilda.
Poftim ?
Când vorbeai despre suvenirele tale,
ai spus ceva despre găsirea
unui prieten special.
Și știi și tu,
nu m-am născut ieri...
Ziua mea este peste 75 de zile.
Și apoi, în albumul tău erau o floare,
un bilet vechi
și meniul de la gala Marele Galop.
și mi-am dat seama că știam
toate lucrurile acelea.
- Dar unde le-ai mai văzut ?
- Și eu le am în albumul meu.
Iar eu le-am văzut în albumul Matildei.
Matilda, noaptea în care
ne-am cunoscut la gală
a fost cea mai frumoasă noapte
din viața mea.
Abia așteptam să te văd din nou,
dar, când am venit în camera ta,
a doua zi, plecaseși deja.
- N-ai găsit biletul meu ?
- Nu ! Nu l-am găsit.
Din ziua aceea umblu
din oraș în oraș,
te-am căutat prin toată Ecvestria,
până când am renunțat. Am venit
în Orașul Poneilor ca să mă liniștesc.
Eu am locuit în Orașul Poneilor
în tot acest timp.
Mereu am sperat că într-o zi
mă vei găsi, Caricaturilă.
- Matilda, nimeni nu-i spune Caricaturilă.
- Nimeni în afară de Matilda.
Caricaturilă, mă bucur atât de tare
să te văd !
Asta înseamnă că-mi accepți scuzele ?
Da, Rozalia, îți accept scuzele
și sunt onorat să fiu prietenul tău.
Grozav !
Acum ne putem petrece timpul
împreună și să vorbim, să cântăm.
Să petrecem ! Vă pot organiza
o petrecere mare ! Se va numi
"Bun venit/ Mi-am găsit iubita/
Sunt prieten cu Rozalia".
Sau poate va avea un nume mai scurt
și nu atât de exagerat.
Rozalia, îți vom fi recunoscători
pe vecie,
dar Matilda și cu mine vrem
să petrecem puțin timp împreună
în pace și în liniște.
Dar mai suntem prieteni ?
Rozalia, te-ai zbătut foarte mult
ca să mă faci fericit,
bineînțeles că suntem prieteni.
Grozav !
"Dragă prințesă Celestia,
există multe feluri de prieteni
și multe feluri
de a-ți exprima prietenia.
Unor prieteni le place să alerge
și să se joace,
dar alții vor să fie lăsați în pace.
IarȘi asta e în regulă.
Dar cel mai bun lucru
despre prietenie
este să-ți poți face prietenii
să zâmbească."
Măgărilă Caricaturilă avea o iubită
Ea e bucuria lui Măgărilă Caricaturilă !
Eu sunt Măgărilă Caricaturilă
Da, eu sunt Măgărilă Caricaturilă !
- Rozalia !
- Intimitate. Scuze...